Majoretelor li se cere sa performeze la din ce in ce mai multe evenimente, si pe din ce in ce mai multe suprafete cum ar fi cimentul si pietris sau marmura. Majoretele sunt incurajate sa fie ultra-competitive si asta duce la si mai multe cascadorii periculoase si riscante.
O serie de licee si facultati au eliminat zburatul, sariturile di repertoriul echipelor de majorete ale acestora, atat pentru a putea proteja fetele si baietii din cadrul echipelor, cat si pentru a pastra deoparte costurile care le-ar suporta leziunile posibile provocate in timpul competitiilor. Alte licee si facultati si-au specializat si pregatit antrenori priceputi si au insistat de asemenea pe folosirea echipamentului de protectie cum ar fi saltelele in cazul unor cascadorii mai complexe.
Un blocaj frustrant in crestera sigurantei este refuzul multor state, din America mai ales, de a clasifica cheerleading-ul drept un sport. O asemenea clasificare ar supune aceasta activitate la mai multa atentie si la niste reguli mai precise. In schimb, este considerata doar o simpla activitate cum ar fi sahul sau alt joc asemenea.
Multe dintre aceste piedici pot sa fi aparut pur si simplu din cauza faptului ca guvernele de stat nu sunt constiente despre cat de multa nevoie are cheerleadingul de o structura de siguranta atotcuprinzatoare. Intre timp, este la latitudinea echipelor insasi de majorete, a antrenorilor si a majoretelor in sine sa isi pastreze cascadoriile si acrobatiile pe cat de spectaculoase se poate.
Multe rani si leziuni au fost provocate majoretelor in ultimii ani de cand s-a dorit o revolutie in acest domeniu si aceasta activitate a dorit sa fie mai mult decat o banda de fete care sa stea pe marginea terenului si sa sustina jucatorii agitandu-si pampoanele si strigand.
Ceea ce fac ceste fete este minunat si placut vederii, mai ales ca nu numai ca fac miscare fizica si incanta lumea cu prezenta lor, ci de asemenea mai si striga si incurajeaza jucatorii.